Dragi cititori,

Dragi cititori, eu am mai crescut, aşa că m-am gândit să-mi fac un alt blog. Vă aştept cu drag să mă citiţi pe http://cristianastanciu.wordpress.com! :)

Illo tempore

Parfumul tău mă rătăceşte-n illo tempore,
Suav mă-mpânzeşte-n dorinţă...

Îmi prinde mâinile în nerăbdare,

Cu uşurinţă...

Şi nu uită să le sărute cu ardoare,

Astfel încât...

ele o iau la goană

Şi n-au decât

alături de buze-nfometate,

Intensitate după intensitate,

Şi vor mai mult... căci ştiu că nu există moarte.

Simţuri naive!

Parfum amăgitor!

Fior după fior!

Pasiune trecătoare, căci toate trec în zbor!

Tu, om, ce aduci extazul,

Eliberează-mă de această pânză!

Ochii-mi sunt deja-mpăienjeniţi de timp,

Nu mai văd,

Iar corpu-mi tremură de nimb.

Dor

Mi-e dor de dorul dorului de ducă
Şi trupul mi-e prins de dor
Şi doare...
Căci sufletu-mi strâns într-o coajă de nucă
De-al tău dor uitat
Cere alinare.

E strâns în mreje de dor,

Ghemuit, căutând soare,
Şi nuca? Are dor de mare...
Marea dorurilor împlinite
Şi pe ea, materie fiind, o doare...
Căci e-ntuneric de dor,
Şi chipu-mi luminat de durere,
Dor de dor, tăcere de tăcere.

Şi-i tot un dor de trupuri albe dezgolite
De cearşafuri albe-ndrăgostite
Dor de amor, dor de tine
Dor de frumuseţea zilelor de mâine...

E durerea dorului de iubire, ce trece
Durerea e una, durerea e rece.

Cavou

Ne impleteam firave trupuri
Intr-un cavou.
Si raze rare de lumina se frangeau pe chipul tau
Alb, de mort, de bibelou.

Tu simteai ca e placere
Iar eu gust, miros durere.

Iti lipeai mana de sanul meu,
Acolo unde-i inima.
Si-o lasai sa bata.
Puteai oricand s-o frangi,
Ins-o lasi doar insangerata.

Infigi cu salbaticie frigul in trupul meu
Si-ncerci sa joci rolul unui zeu
Sa stapanesti, sa domini, sa traiesti
Dincolo de norme sau reguli ceresti,
Dincolo de timpuri, dincolo de mine,
Dincolo de intunericul pe care-l lasi cu tine.

Dar totul e mormant.
E rece.
Si corpul tau de muribund
ma-ngheata.
E ultima oara.
E dimineata. :)

:)

"The sea's only gifts are harsh blows, and occasionally the chance to feel strong. Now I don't know much about the sea, but I do know that that's the way it is here. And I also know how important it is in life not necessarily to be strong but to feel strong. To measure yourself at least once. To find yourself at least once in the most ancient of human conditions. Facing the blind death stone alone, with nothing to help you but your hands and your own head. " Christopher McCandless

Libertate

N-ai nevoie de temeri, de agonie ca să scrii, ci doar de libertate. Acea libertate care-ţi cuprinde trupul în toată intimitatea sa, care-ţi pătrunde adânc prin vene şi te-mbată cu vinul dulceag al necunoscutului, al infinitului, al unui timp aparte, pentru care oamenii folosesc termenul de eternitate. Eternitate... un cuvânt atât de simplist pentru amalgamul de sentimente ameţitoare, dulci-acrişoare, cu gust de merişoare, care-ţi îmbracă trupul gol. Este acea libertate care te face să uiţi de tine,  să zâmbeşti soarelui, să şopteşti în ploaie vorbe frumoase unui orişicare, care te face să te joci cu norii, imaginându-ţi că ei sunt doar nişte stânci, iar cerul e marea. Ah, ştii bine că ţi s-a făcut iar dor de mare, însă acum, libertatea-ţi arată că marea e aici, cu tine. Uită-te atent în jur şi o vei găsi. Şi e acea libertate care-ţi lasă eul să curgă lent, să se supună riscului, să trăiască intensitatea clipei, să te facă să numeri zâmbete pe stradă, să dăruieşti umbrele tristeţii ca să-i protejezi pe oameni de ploaie, să iei o chitară şi să cânţi, chiar dacă nu ai mai făcut asta vreodată, să saluţi copacii care-ţi zâmbesc şi să observi că şi ei îţi fac cu mâna. Şi te face să vezi diferite nebunii, chicoteli într-o ceaşcă de ceai, doar privind cum pliculeţul dansează pe valsul trăirilor tale, să înoţi printre gânduri şi vise, să iei pur şi simplu primul tren din gara sufletului şi să călătoreşti în neant, în neştire, departe, culegând şi mai multe vise, amintiri, vorbe frumoase, poveşti, să vezi perfecţiunea în imperfecţiune. E pur şi simplu libertate... şi fir-ar! Tot nu sună bine. Ăsta-i doar un termen. Libertatea e mai mult de atât. E trăire. Nu doar spui "libertate" şi atât. Când spui "libertate" te-nfiori. N-are limite, nici nu te lasă să dormi... asta pentru că atunci când există libertate, eşti tu. O miroşi, o guşti, o auzi, o simţi.