Doi

A existat candva o zi luminata,insa...Intunericul a pus stapanire peste marile tinuturi ale sufletului...Fantasmele bantuiau aceste tinuturi si sunete inauntrul il zbuciumau tot mai tare..Fara mila..Nici o urma de speranta...Era pustiu.Demoni peste tot.Il urmareau.
Oare care va fi salvarea?Cine il va lumina?
Au fost odata doi...A ramas doar unul.De ce?


-Am venit de dimineata pe la tine si ti-am lasat pe calorifer cateva lucruri spalate.
(Spuse ea cu o voce tremuranda si cu oarecare teama)
-Le-am gasit...Multumesc!(Raspunse el prompt)
-Mai ai nevoie de altceva?(Intreaba ea serviabila.)
-Nu.
-Ma duc sa iti indulcesc cafeaua...
-Nu te deranja!Imi place si amara...(In timp ce gusta din ea..)

Ea sta asezata pe canapea cu ochii inlacrimati...Priveste fix spre ceasca de cafea.
Iar..Dintr-o data momentul de transa ia sfarsit atunci cand vocea lui sparse linistea:

-Ma mai iubesti,nu?(Intrebase el cu ochii intristati)
-Ce intrebare la tine!(Ii spuse ea incercand sa para nepasatoare..insa..Deodata o mana o prinsa puternic de bazin,ii prinsa mainile care se zbuciumau atat de tare si se apropie de buzele ei tremurande care tot se fereau..Le atinse si o electrizare puternica avu loc intre cei 2 incat..Ei credeau ca soarele a rasarit din nou.Dar..Telefonul suna si reusese sa rupa aceasta placere.Ea pleca.Innebunita nu ii vine sa creada ce s-a petrecut.Il iubeste!Da..Il iubeste! Este convinsa de asta!)


To be continued* :))